O echipă internațională de cercetători, condusă de Academia
Chineză de Științe, a desfășurat săpături arheologice la
Xigou, situat în regiunea lacului de acumulare Danjiangkou din
centrul Chinei, descoperind dovezi ale unor tehnologii avansate de
prelucrare a pietrei cu o vechime cuprinsă între 160.000 și 72.000
de ani.
Explorările,
coordonate împreună cu Universitatea Griffith din
Australia, au arătat că
homininii din această regiune erau mult mai inventivi și mai
adaptabili decât se credea anterior, într-o perioadă în care în
China erau prezente mai multe specii de hominini cu creier mare,
precum Homo longi
și Homo juluensis,
și posibil Homo sapiens,
informează un
comunicat al Universității
Griffith.
„Timp de decenii, cercetătorii au
susținut că, în timp ce homininii din Africa și Europa de Vest au
demonstrat progrese tehnologice semnificative, cei din Asia de Est
s-au bazat pe tradiții de unelte din piatră mai simple”, a
declarat liderul expediției, dr. Shixia Yang, de la Institutul de
Paleontologie a Vertebratelor și Paleoantropologie (IVPP).
„Analizele detaliate ale sitului
arată că locuitorii hominini foloseau metode sofisticate de
confecționare a uneltelor din piatră pentru a produce lamele și
unelte mici, utilizate apoi într-o gamă diversă de activități”,
a adăugat coautorul studiului, profesorul Michael Petraglia,
director al Centrului Australian pentru Cercetarea Evoluției Umane
din cadrul Universității Griffith.
Săpături arheologie la Xigou (© Guo-Ding Song / Griffith University)
Printre cele mai remarcabile
descoperiri se numără identificarea unor unelte din piatră cu
mâner — cele mai timpurii dovezi cunoscute ale uneltelor compozite
din Asia de Est.
Aceste unelte combinau componente din
piatră cu mânere sau tije și demonstrează o planificare complexă,
măiestrie tehnică și o înțelegere a modului de îmbunătățire
a performanței uneltelor.
Straturile bogate ale sitului, care
acoperă o perioadă de 90.000 de ani, se aliniază cu dovezile tot
mai numeroase privind creșterea diversității homininilor în
China.
Homininii cu creier mare
identificați la Xujiayao și Lingjing, uneori denumiți Homo
juluensis, oferă un
posibil context biologic pentru complexitatea comportamentală
reflectată în ansamblurile de la Xigou.
„Strategiile tehnologice evidente în
uneltele din piatră au jucat probabil un rol crucial în adaptarea
populațiilor de hominini la mediile instabile care au caracterizat
perioada de 90.000 de ani din Asia de Est”, a spus profesorul
Petraglia.
Cercetătorii afirmă că descoperirile
de la Xigou au remodelat înțelegerea noastră asupra evoluției
umane în Asia de Est, demonstrând că populațiile timpurii posedau
abilități cognitive și tehnice comparabile cu cele ale
contemporanilor lor din Africa și Europa.
Studiul intitulat „Inovații
tehnologice și tehnologie cu mâner în centrul Chinei, acum circa
160.000–72.000 de
ani” a fost publicat
în revista Nature
Communications.
Foto sus: Reconstrucția
fabricării uneltelor din Xigou (© Hulk Yuan / Griffith University)
Mai multe pentru tine…
