„În înflăcărate mitinguri, oamenii muncii din Brașov propun ca
orașul lor să poarte numele marelui Stalin”, titrează Scînteia
din 20 august 1950, dînd semnalul de începere a unei campanii care
va avea drept rezultat Decretul prin care Brașov devine Orașul
Stalin.
Peste 10 ani, în 1960, Brașovul redevine Brașov. Pentru Istorie,
rămîne mai mult decît interesant felul în care s-a desfășurat
campania. Prefața la relatare ne face să credem într-un entuziasm
deplin și multilateral:
„Brașovul întreg freamătă. Din zeci de mii de guri, din zeci
de mii de inimi izbucnește numele lui Stalin, care întruchipează
năzuințele cele mai scumpe ale fiecărui om muncitor. Pretutindeni,
pe fețele tuturor citești dragostea fierbinte pentru cel al cărui
chip surîde cald și luminos din miile de portrete și placarde. Au
loc adunări și mitinguri în fabrici, uzine, cartiere. Zeci de
vorbitori se perindă la tribune. Și glasul lor însuflețit și
emoționat vorbește despre același gînd care luminează fețele
tuturor, care umple întreg Brașovul de entuziasm și urale,
vorbește despre recunoștința și dragostea pentru omul care a adus
poporului nostru libertatea, care stă de strajă libertății și
cuceririlor noastre, care străjuie pacea întregii lumi.”
Procesul prin care s-a ajuns la propunere (pentru că la început a
fost propunerea, a muncitorilor CFR-iști) se vrea unul al
raționamentului care convinge:
„Glorioasele Armate Sovietice sînt acelea care au frînt jugul
fascismului, înfrățind pe oamenii muncii de toate naționalitățile
conlocuitoare din țara noastră în lupta pentru descătușarea din
robia capitalistă, pentru făurirea unui trai fericit.
Din Uniunea Sovietică ne-au venit mașini și materiale care au
înarmat pe oamenii muncii în lupta pentru industrializarea țării
noastre.
Din Uniunea Sovietică ne-au venit ingineri și tehnicieni care au
arătat avansatele lor metode de lucru, înzecind puterile oamenilor
muncii, dîndu-le posibilitatea să se ia la trîntă cu timpul și
cu greutățile, pentru făurirea cu un ceas mai devreme a vieții
fericite către care tind.
În preajma măreței zile de 23 August, oamenii muncii își
îndreaptă recunoștința și dragostea lor fierbinte către marele
învățător și conducător, pentru toate popoarele lumii, Stalin.
Așa s-a născut, în mintea muncitorilor ceferiști de la
complexul C.F.R.-Brașov ideea de a propune Comitetului Central al
P.M.R. și Guvernului, ca orașul Brașov să poarte numele marelui
conducător al proprietarului mondial, tovarășul Stalin.
«Nu se poate o mai mare cinste pentru orașul nostru, în care se
dezvoltă o puternică industrie socialistă, decît să poarte,
începînd cu data celei de a șasea aniversării a eliberării
noastre, acest nume glorios „Stalin”» – au spus muncitorii
ceferiști.
La ora 9 dimineața toți muncitorii ceferiști, adunați într-o
sală din hala strungurilor, ascultau cu emoție cuvintele
înflăcărate ale lăcătușului Ion Teoreanu.
«Odată cu eliberarea țării de către neînvinsa Armată
Sovietică și odată cu intrarea țării noastre pe făgașul
construirii socialismului, orașul nostru a devenit un imens șantier
al construcției socialiste, un imens șantier în care, sub
conducerea Partidului și cu sprijinul neprecupețit al Uniunii
Sovietice, oamenii muncii, liberi și stăpîni pe soarta lor, își
făuresc viitorul.
Noi știm că viața din ce în ce mai bună pe care ne-o făurim
astăzi sub conducerea Partidului se datorește în primului rînd
faptului că Patria noastră a fost eliberată de către invincibila
Armată Sovietică, condusă de tovarășul Stalin.»
Luînd apoi cuvîntul, muncitorul Buda Alexandru a spus:
«Ca semn al dragostei noastre nețărmuite față de scumpul
nostru învățător I.V. Stalin și față de marea Unire Sovietică
eliberatoare, fără sprijinul căreia industria socialistă din
acest oraș și construirea socialismului în țara noastră nu ar fi
putut ajunge la succesele de azi, propunem ca orașul să poarte
începînd de la 23 August 1950, numele tovarășului Stalin».
Muncitorii ceferiști au răspuns printr-un ropot puternic de
aplauze și prin cuvinte de slavă pentru marele Stalin.
În cursul aceleiași dimineți, sute de muncitori ceferiști,
întruniți într-un mare meeting fulger pe întreg depoul, și-au
exprimat cu entuziasm adeziunea lor înflăcărată în această
propunere.”
Tipic pentru procesele și fenomenele abordate de presa română,
entuziasmul:
„Propunerea muncitorilor ceferiști de a se da Brașovului
numele de «Orașul Stalin» a fost întîmpinată cu o deosebită
bucurie de oamenii muncii din toate întreprinderile, care, în
numeroase meetinguri, și-au manifestat entuziasta lor adeziune la
această propunere izvorîtă din dragostea nețărmuită pentru
stegarul păcii, marele Iosif Vissarionovici Stalin.
Astfel, un înălțător meeting a avut loc la uzinele
«Sovromtractor». În curtea uriașă a uzinelor s-au strîns mii de
muncitori.
De jur-împrejurul curții, împodobită cu drapele, erau înșirate
ultimele tractoare montate.
Cuvntele tovarășului Vizitiu Ion, președintele Comitetului de
luptă pentru pace din întreprindere, care anunța propunerea făcută
de muncitorii ceferiști de a se da orașului Brașov numele de
«Orașul Stalin» au fost întîmpinate cu ovații și aplauze
înflăcărate.
«Cu Stalin e poporul», scandau miile de glasuri unite toate în
aceeași nețărmuită dragoste pentru cel mai bun și mai mare
prieten al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin.
Cu entuziasm numeroși muncitori au luat cuvîntul pentru a-și
exprima călduroasa lor adeziune la propunerea muncitorilor
ceferiști.
«Propunerea ca orașul nostru să poarte numele flutură pe
buzele tuturor oamenilor iubitori de pace din lumea întreagă», a
spus cu emoție muncitorul Racoviță Petru.”
Urmează binecunoscuta Moțiune, semnată apoi de muncitorii din
toate întreprinderile orașului. Iată cum pornește Moțiunea:
„Pe cel de al 5266-lea tractor ieșit chiar în ziua aceasta din
uzină, muncitorii au semnat o moțiune pe care au adresat-o
Comitetului Central al Partidului nostru, cerînd prin aceasta ca
orașul Brașov să poarte numele tovarășului Stalin.
…La început a fost ca un izvor de munte, a crescut ca un pîrîu
apoi inițiativa aceasta a cuprins tot mai multe fabrici și
șantiere, instituții și cartiere devenind un șuvoi puternic,
luminos de entuziasm și recunoștință, de dragoste și încredere
fierbinte.”
Moțiunea e trimisă Comitetului Central, Guvernului RPR. Se
cere ca Brașovul să devină Orașul Stalin.
Scînteia din zilele următoare continuă să descrie atmosfera de la
Brașov:
„Zile mari pentru populația muncitoare a Brașovului. «Vom fi
demni de marele nume pe care-l cerem pentru orașul nostru!» Prin
succese în muncă și angajamente socialiste, oamenii muncii din
Brașov întăresc propunerea lor de a se da orașului numele iubit
al lui Stalin” – titrează Scînteia din 21 august 1950. În
corpul reportajului e publicată o fotografie care surprinde semnarea
Moțiunii:
„Pe aripa tractorului 5366,
ieșit proaspăt din uzină, muncitorii de la «Sovromtractor»
semnează Moțiunea prin care se alătură cu entuziasm propunerii
ceferiștilor de a numi orașul lor orașul Stalin”.
În numărul din 23 august 1950, Scînteia publică relatarea semnată
de „trimisul nostru special”, Ada Gregorian, sub titlul
„Cu entuziasm și emoție brașovenii își susțin propunerea
de a se da orașului lor drag un nou și mare nume – Numele lui
Stalin eliberatorul, stindard al luptei pentru pace”. Potrivit
relatării, duminică, 20 august 1950, brașovenii s-au apucat să
înfrumusețeze orașul:
„Duminica din 20 August nu a fost pentru Brașov o Duminică ca
toate celelalte. Era în oraș o atmosferă deosebită, plutea un
neastîmpăr ca atunci cînd se așteaptă un mare eveniment. Forfota
celor care de la șapte dimineața au ieșit la munca voluntară să
curețe orașul și să-i facă mai strălucitoare de frumusețe
grădinile, grija plină de dragoste cu care alții pavoazau
instituțiile și casele, mișcarea neobișnuită de pe străzi și
chiar privirile – toate acestea făceau să se simtă pretutindeni
emoția care cuprinsese populația muncitoare a orașului.”
Joi, 24 august 1950, Scînteia publică pe prima pagină documentele
oficiale ale schimbării numelui sub titlul generic: „Dorința
fierbinte a populației muncitoare din Brașov a fost împlinită.
Brașovul se va numi de azi orașul Stalin”:
- Scrisoarea oamenilor muncii din Brașov.
- Răspunsul Comitetului Central și al Guvernului.
- Decretul de schimbare a numelui.
„DECRET
pentru schimbarea numelui orașului Brașov în acela de orașul
Stalin
Art. unic – Cu începere de la data publicării prezentului
Decret, orașul Brașov va purta numele de orașul Stalin, în
cinstea marelui geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului
sovietic, eliberatorul și prietenul iubit al poporului nostru, Iosif
Vissarionovici Stalin.
Dat în București, la 22 August 1950
C.I. Parhon
Marin Florea Ionescu”.
Foto sus: Demonstrația oamenilor muncii la Brașov, cu ocazia zilei de 1 Mai 1967 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 186/1967)
Mai multe pentru tine…
